Italia e lovita de cutremur. Am rude si prieteni acolo si nu pot sa nu ma gandesc la ei. Iubesc Italia si in fiecare an o vizitez macar o data.
In 2013 am fost ultima oara in Toscana. Am scris textul de mai jos. Este despre tarani, mancare si omenie. Nimic despre branza.
Italia Trionfera
Iunie 2013, Toscana
Bariera se ridica, masina sfarma pietrisul pe cararea dintre maslini si urca in parcarea marmoreana din fata palatului “Sorgente di francesca”.
Proprietarul, un zdrahon de 200 de kile intreaba cu modestie: Care palat? Asta e o ferma modesta, asa-s toate in zona.
Ferma modesta are 20 de camere, toate cu tavane pictate, in sala de mese un semineu imens in care poti sa arzi un sat din Teleorman, feronerie de la 1500, tacamuri de argint si lenjerie de bumbac egiptean, cada cu picioare de bronz si vitralii la baie.
O ferma modesta, ce mi-e Moeciu, ce mi-e Chianti, niste tarani si aici si acolo.
Sunteti din Romania? Mul-țu-mesc, zice modestul fermier flexandu-si viguros ț-ul romanesc. Sa fie oare asta dovada ca geto-dacii sunt intemeietorii civilizatiei etrusce si deci latine si deci italienesti?
De unde stiti romaneste?
Pentru ca babysitterul copilului sora’mii era romanca si eu am fost combinat cu ea cateva luni.
Acum inteleg de unde i se trage lipsa de modestie a gabaritului, dragostea trece prin stomac si tocanita, mamaliguta si ciorbita si-au spus cuvantul.
Ma uit la el si mi se face foame asa ca ii cer opinia, unde sa merg la masa?
Torre Sasso, normal, spune sora fermierului dupa care alearga cei trei copii si un caine lup pe care il cheama, pleonastic, Lupo.
Restaurantul duduie. 20 de italieni urla ca un stadion de nemti in delir, copii iti ies din ureche si-ti intra pe maneca, fac zid in fata televizorului la care e meci.
Cu cine tineti?, ma intreaba.
Cu Barcelona.
Ce bineee, si eu. Si eu. Si eu.
de unde sunteti? spania?
Pe masa apare o farfurie uriasa de pici cu ragu.
Cine sunt pici cu ragu? Panglici de paste toscane late, tavalite in tartufo si carne, arata ca franjurii de perdelute anti-muste care atarna in fata usii la Tamara, in Vama Veche.
O portie de pici si o pizza plus un vin la 5 euro carafa de jumate nu reusesc sa faca nota sa sara de 25 de euro. Si e Toscana. Toscana aia plina de staruri de la Hollywood.
Chelnerul e patronu restaurantului, un urs de 2 metri pe care-l cheama Tiziano. Spune ca a facut facultatea la Yale si acum cara farfurii pentru biznisul familiei. E bland, cald, opusul obrazniciei cu papion din Mamaia.
Imi spune ca acum nu are timp dar daca ma intorc maine o sa imi arate adevarata casa a lui Dante si biserica unde a vazut-o pe Beatrice de care s-a indragostit si imi va arata si turnul pe care l-a cumparat tatal lui in ’70, cind toata lumea radea de el ca si-a pierdut mintile si se duce la tara in loc sa ia calea orasului.
Si colectia de vinuri imi va arata Tiziano pe care nu am cum sa il refuz. Ma gandesc ca daca toti taranii nostri ar fi ca el, altfel ar vota Teleormanul la Europarlamentare.
